Camerele foto duale și-au făcut apariția pe telefoanele mobile Android în urmă cu câțiva ani, pionieri în acest domeniu fiind HTC Evo 3D, HTC One M8, LG G5 și Huawei P9. Fiecare dintre aceste telefoane a folosit un alt sistem dual de camere foto, iar astăzi primim în continuare configurații diferite de senzori, în funcție de producători și de ce doresc ei să ni se livreze.
O cameră foto duală este formată din doi senzori foto diferiți, care lucrează în mod complementar unul cu celălalt.
Citește și:
Citește și:
În general, senzorul principal este unul obișnuit iar cel de-al doilea senzor vizează adăugarea unor elemente de detaliu care nu pot fi captate de primul, în special în ceea ce privește adâncimea de câmp. Astfel, rezultă două imagini iar combinația dintre cele două, realizată electronic de partea software, ar trebui să fie un rezultat mai bun decât ce s-ar putea obține de la un singur senzor.
Producătorii vin cu propria lor strategie pentru camerele foto duale și folosesc tehnologii diferite în ceea ce privește, în special, cel de-al doilea senzor, după cum urmează:
1. Camera foto duală cu un senzor cu unghi larg
Această combinație de senzori a fost implementată pentru prima dată pe LG G5, la începutul anului trecut. În acest caz se folosea un senzor principal de 16 MP și unul secundar de 8 MP, dar cu unghi mai larg, care permite captarea unui plan mai larg fără a fi nevoie să te miști înapoi.
 |
| LG G5 |
Obiectivul cu unghi larg oferă o perspectivă unică pe care pur și simplu nu o poți obține pe camerele foto obișnuite, oferă un cadru mai larg și poate pune elementele în valoare într-un mod diferit.
Fotografia finală, obținută prin intervenția software automată asupra celor două fotografii, se traduce printr-o viziune mai clară și un cadru îmbogățit.
2. Camera foto duală cu un senzor cu teleobiectiv
Acesta este cel mai întâlnit model de camere foto duale. În acest sens, camera primară este asociată cu a doua cameră care are un senzor cu teleobiectiv. Acest sistem este cumva unul opus celui cu senzor cu unghi larg și permite apropierea subiectului.
Un teleobiectiv este un tip specific de lentilă cu focalizare lungă în care lungimea fizică a obiectivului este mai mică decât lungimea focală.
Un teleobiectiv este un tip specific de lentilă cu focalizare lungă în care lungimea fizică a obiectivului este mai mică decât lungimea focală.
 |
| Samsung Galaxy Note8 |
Asta permite cu ușurință obținerea unui zoom optic de 2X pentru că obiectivul secundar are de două ori distanța focală a obiectivului principal.
Zoom-ul optic este unul dintre cele mai importante avantaje ale acestui sistem foto dual. De obicei, pe telefoanele inteligente zoom-ul se face digital prin mărirea artificială a pixelilor în detrimentul calității și clarității imaginii. Un zoom optic este incontestabil un plus.
În același timp, un teleobiectiv este mai potrivit pentru fotografiile portret decât un obiectiv cu unghi larg și permite realizarea unui efect bokeh, de estompare a fundalului, mai corect și mai bine realizat. Fotografia obținută în acest fel este mult mai bună decât cea obținută prin aplicarea unui blur de fundal pe imaginea primită de la un senzor cu unghi larg.
Dezavantajele apar în condiții de lumină slabă, unde datorită deschiderii mici, majoritatea producătorilor optează să dezactiveze în intregime camera cu teleobiectiv și în locul zoom-ului optic vei avea surpriza unui zoom digital.
În teorie, cele două imagini captate cu cei doi senzori vor fi combinate și va rezulta o imagine cu mai multe detalii și mai puține elemente neclare. Un exemplu de folosire cu succes a acestei tehnici este Huawei P9 cu cameră duală Leica.
Cea mai obișnuită utilizare a acestei tehnici este de a crea un efect de profunzime superficial. Deci, această tehnică este folosită pentru a descoperi mai întâi marginile subiectului din prim plan și apoi de a aplica un efect de estompare pe restul elementelor, de a crea acel efect Bokeh.
În același timp, un teleobiectiv este mai potrivit pentru fotografiile portret decât un obiectiv cu unghi larg și permite realizarea unui efect bokeh, de estompare a fundalului, mai corect și mai bine realizat. Fotografia obținută în acest fel este mult mai bună decât cea obținută prin aplicarea unui blur de fundal pe imaginea primită de la un senzor cu unghi larg.
Dezavantajele apar în condiții de lumină slabă, unde datorită deschiderii mici, majoritatea producătorilor optează să dezactiveze în intregime camera cu teleobiectiv și în locul zoom-ului optic vei avea surpriza unui zoom digital.
3. Camera foto duală cu un senzor monocrom
O implementare puțin mai populară a senzorului secundar este camera monocromă. În acest caz, camera primară este însoțită de o cameră secundară, în cea mai mare parte identică. Ambele camere au de obicei senzori, lentile și sisteme de focalizare identice. Diferența principală este că celui de-al doilea senzor îi lipsește un filtru de culoare RGB. Aceasta înseamnă că senzorul nu poate capta informații de culoare, dar poate capta mai multă lumină.
 |
| Huawei P9 |
În teorie, cele două imagini captate cu cei doi senzori vor fi combinate și va rezulta o imagine cu mai multe detalii și mai puține elemente neclare. Un exemplu de folosire cu succes a acestei tehnici este Huawei P9 cu cameră duală Leica.
4. Camera foto duală cu un senzor de adâncime
În această combinație, senzorul secundar preia sarcina de a stabili cât de departe sunt obiectele din fața lui în raport cu celelalte. Aceste informații sunt apoi utilizate pentru a izola subiectul din prim-plan de fundal.
 |
| HTC One M8 |
Cea mai obișnuită utilizare a acestei tehnici este de a crea un efect de profunzime superficial. Deci, această tehnică este folosită pentru a descoperi mai întâi marginile subiectului din prim plan și apoi de a aplica un efect de estompare pe restul elementelor, de a crea acel efect Bokeh.
Acest tip de combinație duală de senzori este printre cele mai rar folosite și o întâlnim pe HTC One M8, Honor 6X sau Lenovo K8 Plus.
Sursa foto
Niciun comentariu:
Write comentarii